Cum te pregătești pentru cutremur: rucsacul de urgență și casa

Cum te pregătești pentru cutremur: rucsacul de urgență și casa

De ce e important să fii pregătit pentru un cutremur

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat risc seismic, iar Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc dintre marile orașe. În scenariile autorităților și ale organizațiilor de specialitate (Re:Rise, geo-spatial.org), un cutremur major în zona Vrancea ar bloca multe artere din capitală cu dărâmături, iar serviciile de urgență, apa potabilă, curentul electric și rețelele de comunicații ar putea fi indisponibile timp de zile sau săptămâni întregi.

Pregătirea individuală nu este o exagerare, ci modalitatea prin care, ca supraviețuitor, nu devii o sarcină suplimentară pentru autorități. Ideea de bază: în primele 72 de ore după un cutremur major, fiecare gospodărie trebuie să poată funcționa cu resurse proprii.

1. Rucsacul de cutremur: minimalist și ușor de cărat

Rucsacul de urgență (numit și „kit de supraviețuire”) este o trusă portabilă, gândită pentru primele 72 de ore după dezastru. Două principii de bază:

  • Să fie ușor de cărat. După un cutremur va trebui să ieși cu el din clădire, eventual să te deplasezi pe jos. O greutate excesivă te poate destabiliza, mai ales dacă terenul e accidentat sau acoperit cu dărâmături.
  • Să fie amplasat acolo unde petreci cel mai mult timp, la îndemână, nu în pod sau în debara.

Ce să conțină:

Apă și alimente

  • Apă potabilă îmbuteliată
  • Alimente neperisabile, cu greutate mică: batoane de cereale, biscuiți, conserve mici
  • Hrană pentru animalele de companie, dacă e cazul.

Documente și bani

  • Copii ale documentelor personale (carte de identitate, pașaport, acte proprietate) xerox și/sau arhivate pe un stick USB.
  • Bani cash în bancnote mici (bancomatele și POS-urile pot fi nefuncționale).
  • Un carnețel cu numerele de telefon ale persoanelor apropiate, grupa sanguină, locul de întâlnire stabilit cu familia.

Protecție și igienă

  • Haine de schimb, de preferat haine tehnice, ușoare.
  • Pelerină de ploaie, saci de plastic.
  • Pătură termică (folie izotermă) sau sac de dormit adaptat sezonului.
  • Hârtie igienică, șervețele umede, săpun. Absorbante dacă este cazul.
  • Măști de protecție FFP2/KN95 pentru praf.
  • Mănuși de protecție din material cauciucat.

Articole medicale

  • Materiale prim ajutor: tifon, bandaje, comprese sterile, leucoplast, plasturi, alcool sanitar, rivanol, apa oxigenată, foarfece, pahare unică folosință.
  • Medicamentele cronice prescrise (rezervă pentru câteva zile), analgezice.

Supraviețuire

  • Lanternă cu dinam (fără baterii) sau lanternă cu baterii de rezervă.
  • Radio cu baterii, pentru a primi informații când rețelele mobile sunt căzute.
  • Baterie externă pentru telefon, ideal cu încărcare solară.
  • Briceag sau unealtă multifuncțională.
  • Fluier pentru semnalizare în caz de blocaj sub dărâmături.
  • Chibrituri rezistente la umezeală.
  • Bandă adezivă.
  • Băț luminiscent (chemical light).

2. Ce este bine să ai oricum în casă

Rucsacul te ajută să ieși și să supraviețuiești primele zile. Casa, în schimb, trebuie să poată funcționa autonom o perioadă, în cazul în care clădirea rămâne în picioare dar serviciile sunt întrerupte.

Stocuri minime

  • Apă îmbuteliată, ideal pentru cel puțin 3 zile (recomandarea generală este 2-3 litri de persoană pe zi).
  • Alimente neperisabile: conserve, paste, orez, leguminoase uscate, biscuiți, alimente pentru bebeluși dacă e cazul. Verifică-le periodic data expirării.
  • Hrană pentru animalele de companie, în cantitate suficientă pentru câteva săptămâni.
  • Radio cu baterii, ca sursă de informare independentă de rețeaua electrică.
  • Baterii de rezervă, în diverse formate.
  • Medicamente esențiale pentru tratamente cronice, în stoc pentru câteva săptămâni, nu doar câteva zile.
  • Trusă de prim ajutor completă, suplimentară celei din rucsac. O trusă standard va conține și dispozitiv respirație gură-la-gură, pipa geudel, deschizător gură, garou elastic, atele.
  • Pastile de purificare a apei (un tub de 25 de tablete acoperă mai multe zile).

Cum aranjezi locuința

Câteva intervenții simple reduc semnificativ riscul de rănire în cazul unui cutremur, chiar și într-o clădire stabilă structural:

  • Ancorează mobila grea (biblioteci, dulapuri, frigider) de perete, cu suporturi metalice. Sunt accesibile și se montează în câteva minute.
  • Mută obiectele grele pe rafturile de jos. Vazele, cărțile masive, ghivecele mari nu ar trebui să fie deasupra capului tău când dormi sau lucrezi.
  • Fixează televizoarele și monitoarele cu sisteme antialunecare sau prinderi de perete.
  • Verifică tablourile, oglinzile și corpurile de iluminat suspendate deasupra paturilor sau canapelelor; mută-le sau prinde-le mai bine.
  • Evită aglomerarea spațiului cu cutii, pungi, obiecte în exces, mai ales pe coridoare și în apropierea ieșirilor. Un culoar blocat post-cutremur este mai periculos decât pare.
  • Este bine să ai lângă pat mereu o sticlă de apă și un fluier.
  • Stabilește un punct de întâlnire cu familia, în afara clădirii, în caz că nu vă găsiți imediat.
  • General valabil pentru situații de urgență – păstrează la îndemână portofelul cu actele, cheile, și pantofi sport comozi lângă ieșire. Actele: buletin, pașaport, card sănătate, certificat naștere, acte proprietate să fie organizate într-o mapă accesibilă.

3. Ce faci în timpul cutremurului: ghemuit, acoperit, protejat

Pregătirea materială contează, dar primele secunde după ce începe cutremurul sunt esențiale. Procedura recomandată internațional, adoptată și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din România, se numește Drop, Cover, Hold On (ghemuit, acoperit, protejat).

Trei mișcări simple

  • Ghemuit – lasă-te jos pe genunchi și palme, înainte ca cutremurul să te dărâme.
  • Acoperit – protejează-ți capul și ceafa cu brațele. Dacă ai în apropiere o masă solidă, un birou sau o piesă rezistentă de mobilier, adăpostește-te sub ea.
  • Protejat – ține-te bine de suportul sub care te-ai adăpostit, până la încetarea cutremurului. Dacă masa se mișcă, mișcă-te cu ea.
ghemuit acoperit protejat

În casă

  • Nu încerca să ieși în timpul cutremurului. Ieșirea din clădire este recomandarea cea mai răspândită din cultura populară românească, dar este și cea mai periculoasă: scările pot ceda, ușile se pot bloca, iar obiectele care cad de pe fațadă (cărămizi, tencuială, geamuri) pot răni grav.
  • Nu folosi liftul. Dacă ești deja în lift când începe cutremurul, apasă butonul de urgenta si coboară la primul etaj disponibil.
  • Nu ieși pe balcon.
  • Ghemuiește-te lângă un perete interior sau sub o masă/birou solid, departe de ferestre, oglinzi, biblioteci, dulapuri înalte, corpuri de iluminat suspendate.
  • Dacă ești în pat, rămâi acolo și protejează-ți capul cu o pernă. E mai sigur decât să te deplasezi prin întuneric, peste obiecte căzute.
  • Cadrul ușii nu mai este o recomandare valabilă. Era util în casele vechi de chirpici sau lemn, dar în clădirile moderne cu structură de beton armat cadrul ușii nu oferă protecție suplimentară.

Pe stradă

  • Caută un spațiu deschis, departe de clădiri, balcoane, cornișe, geamuri, stâlpi, cabluri electrice și copaci.
  • Stai la cel puțin 10 metri de cablurile electrice rupte sau căzute.
  • Evită să te adăpostești sub balcoane sau lângă stâlpii de înaltă tensiune.

În mașină

  • Oprește mașina într-un loc sigur, fără să blochezi drumul, departe de clădiri, poduri, viaducte, stâlpi și benzinării.
  • Rămâi în mașină, cu centura de siguranță pusă, până la încetarea cutremurului.
  • După cutremur, dacă au căzut cabluri electrice în jur, nu ieși din mașină. Așteaptă echipele de intervenție.

În locuri publice (mall, magazin, teatru, școală)

  • Nu fugi spre ieșire; te poți răni în îmbulzeală.
  • Adăpostește-te departe de ferestre, vitrine, rafturi cu obiecte grele.
  • Nu folosi liftul.

După cutremur

  • Verifică dacă ești rănit, apoi cei din jur.
  • Atenție la replici (cutremure secundare); pot urma în primele ore și zile.
  • Părăsește clădirea cu grijă, pe scări, după ce te asiguri că drumul este sigur.
  • Închide robineții de gaz și de apă, întrerupătorul general de curent, dacă există suspiciuni de scurgeri sau scurtcircuite.
  • Nu folosi chibrituri sau brichete până nu ești sigur că nu sunt scăpări de gaz.
  • Folosește telefonul mobil cu măsură; rețelele vor fi suprasolicitate. SMS-urile au șanse mai mari să treacă decât apelurile.

Despre „triunghiul supraviețuirii”

Probabil ai întâlnit, în articole sau materiale virale pe rețelele de socializare, o recomandare alternativă numită „triunghiul supraviețuirii” (engl. „Triangle of Life”), promovată de Doug Copp. Ideea de bază este că, în loc să te adăpostești sub o masă, ar fi mai sigur să te ghemuiești în poziție fetală lângă un obiect solid (canapea, pat, mobilă grea), nu sub el. Argumentul este că, dacă tavanul se prăbușește total („pancake collapse”), obiectul solid creează un spațiu gol lateral, un „triunghi de supraviețuire”.

De ce trebuie tratată cu rezervă:

  • Organizațiile oficiale de protecție civilă (American Red Cross, FEMA, agențiile similare din Japonia, Noua Zeelandă, California) resping această recomandare ca standard universal. Teoria se bazează pe observații din țări cu standarde de construcție foarte slabe (Turcia, anumite zone din Mexic), unde prăbușirea totală a clădirilor este frecventă.
  • Pentru clădirile proiectate conform normelor moderne (inclusiv majoritatea celor din România de după 1978, în special cele cu structură de beton armat), prăbușirea totală tip „pancake” este mai rar întâlnită. Pericolele dominante sunt obiectele care cad de la înălțime, geamurile sparte și mobilierul nefixat. Pentru aceste pericole, Ghemuit, acoperit, protejat rămâne metoda recomandată.

Pe scurt: cunoaște ambele abordări, dar nu trata „triunghiul supraviețuirii” ca pe un înlocuitor universal al procedurii standard.

4. De ce contează acum, nu mâine

Un cutremur major nu vine cu preaviz. Pregătirea făcută din timp, când suntem relaxați și putem gândi clar, are alt nivel de calitate față de improvizația din primele minute post-seism. Nu trebuie să cumperi totul într-o săptămână; un buget mic, distribuit pe câteva luni, este suficient pentru un kit complet.

Pe lângă pregătirea individuală, organizația Re:Rise insistă pe pregătirea comunitară: discuții cu vecinii, planuri de evacuare la nivel de bloc, cunoașterea persoanelor vulnerabile din scară (vârstnici, persoane cu mobilitate redusă). În primele ore post-seism, ajutorul cel mai rapid vine, de obicei, tot de la vecini.

Surse utile

Etichete